LACRIMI

E tot ce am putut să fac în ultimele seri, cu mii de gânduri în suflet și cu alte zeci de îndoieli... Întrebări la care nu le găsesc răspunsuri, cuvinte care nu îmi alină dorul, iubiri ce nu îmi umplu sufletul... Oare am să te mai văd vreodată? Va mai fi vreodată la fel?...

Mi-e tot mai greu și parcă tot mai adânc încep să fiu mai rece... Încep să cred...că nu pot să mai cred...

Sentimente confuze îmi adulmecă mintea și o încețoșează, mă fac să visez și mă aruncă în abis...Fapte ce mă omoară încetul cu încetul și cuvinte ce întorc cuțitul în rana încă deschisă...

Încep să cred că îmi doresc prea multe, deși știu că niciodată nu mi-am propus ceva de neatins, încep să cred că rostul meu în viață e cu totul altul decât m-am gândit eu... Dar totuși îl refuz...Nu! Nu pot să cred că sunt doar lacrimi ce trebuie să vina, nu cred că viața e atât de crudă, atât de lipsită de iubire. Nu trebuie! Dar e!

Și curg iar lacrimi...și mă gândesc din nou la noi... acei doi copii ce se priveau în ochi și se citeau în suflet, acei doi tineri ce se iubeau, acei doi... ce au rămas doar unul...

Mi-e dor, de ce să mint?! Mi-e dor de tot ce a fost...mi-e dor de primele cuvinte, surâsuri și de primele atingeri...Mi-e dor de șoapte și de săruturi furate, atât de inocente... Mi-e dor de serile petrecute împreună și de mesajele de noapte bună... Mi-e dor de tot...dar mai ales de tine....

Însă acum înțeleg că s-a sfârșit fără să se sfârșească, dacă se poate așa ceva... Mi-e dor! Sper doar să-ți fie bine și poate... din când în când... să te gândești la mine... Eu o voi face!

Azi... mă doare sufletul...

Simt, astăzi, mai mult ca întotdeauna, că orice aș face nu pot să satisfac pe nimeni... Orice sunet, orice zâmbet, mi-e șters... Mi-e tot mai greu și am impresia că nu mai pot.. dar lupt! Pentru o cauză pierdută, normal, ca de obicei, dar lupt... Cel puțin asta cred...

- Ce ai?
- Nu știu ...
- Cum adică nu știi?
- Nu știu, nu mă simt bine!
- S-a întâmplat ceva?
- Probabil. Nu știu. Sigur! ...
- Ce simți?
- Nu ştiu, mă simt neputincios. Simt că... nu mai pot să respir, nu mai pot să fac nimic...
- Adică? Dar te doare ceva?
- Nu știu.
- Cum adică nu știi?
- Sufletul... azi mă doare sufletul ...

Totul e gri! Totul e negru chiar... M-am obișnuit însă cu întunericul ăsta... Face parte din viața mea ...

i love you so much

Parca evadata din basme, orice poveste de dragoste incepe frumos. Aceasta frumusete captusita cu vise, sperante, dorinte poate fi insa spulberata intr-o clipita.Imi amintesc si acum durerea ce-mi apasa pieptul,inca simt arsura lacrimilor si deznadejdea ce-mi strangea inima de parca vroia sa-i sufoce pana si speranta..O simpla si adevarata iubire tesuta din sentimentele mele sincere… atat simteam. Iubindu-te am inteles pentru prima data fosnetul frunzelor iar glasul cristalin al stropilor de ploaie inca mai dainuie in inima mea. Ce inger te-a indemnat sa imi zambesti si ti-a soptit sa-mi cuceresti sufletul cu vorbe alese? Cum de te-ai ratacit printre muritori si m-ai ales tocmai pe mine sa fiu fericita?Inima mea cauta enigma unui vis si descoperindu-ti lumina din privire a renuntat la cautari. A realizat ca dragostea e atat de aproape incat ii simti caldura. Visam mereu la clipa in care imi vei spune ca ma iubesti, visam sa fim doar noi doi sub cerul intunecat iar luna sa ne zambeasca. Puteam sa astept la infinit! tot nu faceam nimic.Am gresit cu ceva? Soarele imi incalzeste sufletul cand ma gandesc la tine si la surasul tau desenat pe un panou din mintea mea. Inca te percep aproape de mine. Inca iti simt atingerea fina care imi da fiori nestapaniti. Recunosc! Ai pus stapanire pe inima mea! Dar schimb strategia: vreau sa scap cat mai repede de tine! Imi provoci numai rani adanci in spirit si caracter si ma faci sa cutreier viata fara nici un sens. Daca continui in felul asta inima mea va fi rupta in bucatele suflate pe aripile vantului.Si totusi… doar tu ai putea face ca viata mea sa aiba o rost. Fara tine moartea incepe sa ma domine,aruncandu-ma intr-un abis de umbre. Impreuna cu altii voi ramane singura precum o fantoma lipsita de cei dragi care bantuie cautand dragostea… In anumite momente regret cu lacrimi de sange incercand sa te aduc inapoi. Ma simt o persoana inutila care doar cerseste iubirea. De ce norocul nu da si peste mine? De ce te iubesc daca iubirea nu mi se intoarce? Intrebari fara raspuns plutesc ca pasarea maiastra in gandurile mele. Ma uit in gol cu nepasare. Daca s-ar transpune in locul meu si-ar da seama cat de mult sufar pentru el? Oare nu s-ar mai comporta cu atata indiferenta? Asa continui sa zbor pana cand nu voi mai putea…Privirea imi este inundata de siroaie de lacrimi amare ce imi cad in palme. Le privesc absenta apoi observ cerul. Si el plange. Imi simte durerea care ma sfasie. Chiar am facut ceva atat de gresit ca sa merit asta? Imi amintesc cum era la inceput. O simpla copilarie… era foarte frumos. Pe atunci doar il simpatizam. Dar timpul trece si sentimentele se schimba. A devenit prima mea dragoste adevarata. Cum si-a putut bate joc de mine in modul asta? Ma simt ca o floare lovita de iarna si ofilita sub briza rece si nepasatoare.Ar trebui sa te urasc pentru ca mi-ai luat fericirea jucandu-te cu ea. Dar nu pot, e un lucru imposibil. Oricat as incerca sa-mi umplu timpul cu orice nimic continui ca te iubesc din ce in ce mai mult pe zi ce trece. As vrea atat de mult sa-ti faci bagajele si sa pleci din viata mea. Incerc, ma chinui, si fac tot posibilul sa fie totul cum era inainte sa te intalnesc.Tot ce pot sa fac e sa plang, sa plang, sa ma inec in propriile lacrimi, iar apoi sa incerc din nou sa lupt, dar simt ca nu mai pot, ca nu mai am putere, ca totul e pierdut si nu pot face nimic. Eu stiu ca sufletul meu e pustiu fara el, ramanand doar zambetul lui care il iubeam si inca il iubesc atat de mult…

IUBIREA

,,Atunci cand iubesti, esti plin de bucurie. Cand nu poti iubi, nu ai cum sa fii fericit. Bucuria este o functie a iubirii, o umbra a acesteia. Ea urmeaza pretutindeni iubirea.

De aceea, deschideti-va din ce in ce mai mult fata de iubire si veti deveni din ce in ce mai fericiti. Nu va trebui sa va intereseze daca iubirea va este returnata sau nu; acest lucru nu are nici cea mai mica importanta. Fericirea urmeaza pretutindeni iubirea, indiferent daca aceasta din urma este returnata sau nu sau daca celalalt ii raspunde cu aceeasi moneda. In aceasta consta rezultatul iubirii, in faptul ca valoarea ei este intrinseca. Ea nu depinde de raspunsul celuilalt, ci va apartine in intregime dumneavoastra. Nu conteaza nici pe cine iubiti: poate fi un caine, o pisica, o piatra sau un copac.

Asezati-va langa o stanca, cu o atitudine plina de iubire. Purtati un mic dialog. Sarutati piatra si asezati-va pe ea. Simtiti-va una cu ea, si dintr-o data veti simti un val de energie dublata de o bucurie imensa. POate ca nu piatra v-a raspuns la iubirea dumneavoastra - sau poate ca a facut-o, dar acest lucru nu are nici o importanta. Cert este ca iubirea dumneavoastra a generat acest val de fericire. Cine iubeste este fericit.

De intelegeti acest secret, puteti fi fericit 24 de ore pe zi. Daca sunteti plin de iubire timp de 24 de ore pe zi, fara sa mai depindeti de un obiect al iubirii, veti deveni din ce in ce mai independent, caci veti putea iubi fara ca cineva sa fie de fata. Veti putea iubi chiar si golul din jurul vostru. Chiar daca sunteti singur in camera, veti umple intreaga camera de iubirea voastra. Chiar daca va aflati intr-o inchisoare, o veti putea transforma instantaneu intr-un templu. In clipa in care o veti umple cu iubire, ea nu va mai fi o inchisoare. Invers, un templu poate deveni o inchisoare daca nu este umplut cu iubire"- Osho

:(

Mă întreb ce simt băieții când sunt îndrăgostiți. Au fluturași în stomac ? Se gândesc la noi 24 din 24 ? Așteaptă ore în șir să intrăm pe mess ? Ne simt lipsa tot timpul ? Se gândesc la lucrurile frumoase pe care le spunem ? Ahh, câte întrebări și niciun răspuns ! :(  M-am săturat să incerc. Dacă mă vrei in viata ta, lasă-ma să stiu.Am trecut prin multe în viaţa asta,dar trebuie sa recunosc că cel mai tare m-au durut minciunile tale.:(

Simte la fel si tu ..iar apoi sa-mi spui ca "ai inteles".:|

Viata este trecatoare
Iar tu esti la fel ca ea...
Tot ce s-a-ntamplat cu mine,
A fost din cauza ta.
Langa tine as fi vrut,
Inima sa-mi fie,
Ea sa bata langa a ta, pentr-o vesnicie!

 Prea multe sentimente si dragoste am pus,
Iar la final tot eu sunt singura ce-a plans.
N-o sa regret nimic din tot ce sa-ntamplat,
Te iert dar n-am sa uit ,faptu ca m-ai tradat.

Te-am respectat mereu si sincer te-am iubit,
Iar tu ca drept rasplata tot timpul m-ai mintit.
Acum pe alte cai o luam dar separat,
Ma doare ca te pierd,dar eu m-am saturat.

Rabdarea mea e mare dar tu n-ai inteles,
Acum e prea tarziu si nu am de ales.
Am tot tacut din gura si-am inghitit amaru,
Dar asta-i picatura ce a umplut paharu.

Vei intelege totul dar va fi prea tarziu,
Caci eu in clipa aia cu tine n-o sa fiu.
Va fi o alta poate,ce-o vei iubi mai mult.
De mine tu ai ras si asta a durut.

:(