friendship

Pupici geaninoşi peste normă!

miercuri, 10 noiembrie 2010

EVERYTHING...

Ce fericit e prostul ca nu stie prea multe
Ce fericit uitucul ca nu trebuie sa uite
Ce fericit nebunul ca toti il lasa-n pace
…altminteri toata bucuria in lacrimi s-ar preface.
Ce fericit e prostul ca nu stie prea multe
Ce fericit uitucul ca nu trebuie sa uite
Ce fericit nebunul ca toti il lasa-n pace
…altminteri toata bucuria in lacrimi s-ar preface.
Ce fericit naivul cand crede in dreptate
Ce fericit saracul,caci el are de toate
Ce fericit e cerul cand il privim zambind
…prin sufletele noastre cu ochii plini de jind.
Ce fericita ploaia cand spala fete triste
Ce fericit bolnavul ca-ncearca sa reziste
Ce fericit copilul ce uita sa mai creasca
…dar trist e cel ce va ajunge,iubire sa cerseasca.
Ce fericit soldatul intors teafar acasa
Ce fericit modestul ca de nimic nu-i pasa
Ce fericit e cel ce da si uita sa mai ceara
…dar blestemat cel care va lasa iubirea sa dispara !

Oamenii vin, pleaca.. nu-i poti judeca, da cand pleaca, pleaca si cu o parte din inima ta...
Daca n-ai vazut înca o femeie care iubeste, atunci n-ai vazut niciodata o femeie frumoasa.
Chiar mi-e dor de tine...
Parca ma vad in toate cu tine....
• Nimeni • Nu poate fi la fel ca tine ! • Tu imi dadeai incredere in mine ! •
Suntem doar mici drumuri pe asfaltul pavat cu vieti al acestei lumi, doar niste umbre fragede in prezent, doar niste falsitati ale unor,
 candva, mari plimbari in exilul eului. In hibernarea sufletului si decaderea corpului. Incercand mereu sa previzualizam tot ceea ce se asterna
 pe traseul nostru uitam a ne previzualiza pe noi, considerand ca putem a face acest maret triumf asupra universului insusi. Triumfam insa decadem,
 nu ne mai ridicam, ci ramanem in acea zona crepusculara a indiferentei si al incognoscibilului vazut de omul de deasupra noastra.
 Ajungand in aceasta stare nu suntem oameni, devenim fiinte ezoterice, imateriale, omniprezente in spectrul spiritual si rational al vietii,
 nu in cel fizic, nu in cel imoral si ignorant, cel fara de care nu am fi devenit fiinte transcedentale. Ca o frunza de toamna ne asezam sub
ideologiile altora, mai verzi si mai inocente, mai credule si naive, mai usor de calcat peste ele decat peste noi, cele alunecoase, cele impasibile,
 cele incurii...Puteam deveni orice am fi vrut, insa am ales calea cea mai criticata si cea mai decazuta. Insa pierderea noastra este castigul cel mai de pret,
 castigand astfel un loc in ratiune memoria noastra in universul mintii ramane, ceva ce nu poate fi dezhumat din tenebrele istoriei gandului
 sau distrus de timpul aspru si la fel de nepasator ca si noi...
Doar tu stii ca ochii verzi imi sunt cand plang..
Si te minunezi..
Ma privesti si-mi spui ca sunt atat de pura..
Si imi spui copil frumos..
Sunt ceea ce sunt.. si poate nu sunt diferita de tine.
Si ma indragostesc mereu de cine nu trebuie...
Imi place sa scot sentimentele la suprafata si in acelasi timp sa le ascund.
Ai putea sa imi citesti doar in privirea fricoasa, mii de ganduri. Si asta fara vorbe, fara atingeri..
Sunt sincera. Si imi place de mine asa.. fara masti.. si fara teama..
Out of all the things in this world,
I chose a best friend.
Because she is there till my days will end.

Un comentariu:

  1. Te rog frumos, atunci cand postezi textele altora sa precizezi sursa.În cazul de fata, versurile de la începutul articolului îmi apartin si au fost postate fara acordul sau permisiunea mea.

    RăspundețiȘtergere